De la 1 februarie 2014, cele mai importante legi în materie penală din România, Codul Penal și Codul de Procedură Penală, se modifică integral. Schimbarea legislației pare să-i avantajeze pe cei „certati” cu legea penala. Mulți dintre deținuții încarcerați în penitenciarele românești ar putea fi puși în libertate sau beneficia de pedepse mai mici, o dată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.

Legea penala mai favorabila:
În dreptul penal românesc funcționează principiul legii mai favorabile infractorilor. S-ar părea că teoreticienii care au conceput Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală au avut o viziune mai blîndă în ceea ce-i privește pe cetățenii care comit infracțiuni. De acest principiu al legii favorabile vor beneficia și persoanele private de libertate. O dată cu 1 februarie 2014, instanțele din toată țara vor rejudeca dosarele tuturor celor 33000 de detinuti. În funcție de decizia magistraților, aceștia fie vor părăsi spațiile de detenție, fie vor beneficia de pedepse mai mici. Toate acestea întrucît Noul Cod Penal aduce o scădere a pedepselor și a limitelor de pedeapsă… Favorizate de noua legislație penală vor fi persoanele care au comis furturi  sau au fost acuzați de infracțiuni de «corupție», precum «darea de mită».

Revolutie in materie penala:
Pentru a înțelege mai bine noua legislație în materie penală, la nivelul tribunalelor, parchetelor și curților de apel se efectuează stagii de instruire a tuturor magistraților. «La 1 februarie 2014, se produce, dacă vreți, o adevărată revoluție în materie penală. 7 legi intră în vigoare care vor modifica integral modul de executare al pedepselor. Vor fi mari transformări!» a explicat judecătorul Ion Toma, președintele Tribunalului Ialomița. Practic, noua lege penală acordă atribuții mai mari judecătorilor și limitează acțiunile procurorilor. Astfel, Noul Cod Penal presupune înființarea a două noi instituții juridice: Camera Preliminară și Judecătorul de Drepturi și Libertăți. Ambele instituții vor fi conduse de un judecător, care va avea atribuții diferite. Astfel, magistratul din cadrul Camerei Preliminarii are rolul de a «cenzura» activitatea de cercetare penală. Dacă în actualul Cod Penal, imediat după trimiterea dosarului de urmărire penală la instanță începea procesul, Noul Cod Penal, prin Camera Preliminară, dă dreptul judecătorului să verifice legalitatea probelor și a trimiterii în judecată. Dacă acesta constată nereguli respinge dosarul, fără ca decizia sa să poată fi contestată. În schimb, Judecătorul de Drepturi și Libertăți va fi singurul magistrat din cadrul instanțelor care are dreptul de a soluționa propuneri de arestare preventivă sau emite avize pentru percheziții domiciliare. Mai mult noua legislație penală multiplică măsurile preventive. De la 1 februarie 2014, pe lîngă reținera pentru 24 de ore și arestarea preventivă, persoanele urmarite sau cercetate penal vor putea fi puse sub control judiciar, arest la domiciliu sau ar putea rămîne fără toate bunurile achiziționate ca urmare a săvîrșirii de infracțiuni, prin aplicare măsurii de confiscare extinsă.

Sursa: independentonline.ro