CODUL DE PROCEDURA PENALA

PARTEA GENERALA

TITLUL I
REGULILE DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
CAPITOLUL I
SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL

Scopul procesului penal

Art. 1. – Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.*)

*) Alin. 2 al art. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993, publicata in M.Of., Partea I, nr. 147 din 1 iulie 1993.
Legalitatea si oficialitatea procesului penal

Art. 2. – Procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Aflarea adevarului

Art. 3. – In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.

Rolul activ

Art. 4. – Organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.

Garantarea libertatii persoanei

*Art. 5. – In tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei.

Nici o persoana nu poate fi retinuta sau arestata si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive sau o masura de restrangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului, sa se adreseze instantei competente, potrivit legii.

Orice persoana impotriva careia s-a luat ilegal o masura preventiva are dreptul la repararea pagubei suferite, in conditiile prevazute de lege.

In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

*) Text modificat prin Legea nr. 32 din 16.XI.1990, publicata in M.Of., Partea I, nr. 128 din 17 noiembrie 1990.

 

Respectarea demnitatii umane

*Art. 5¹. – Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege.

*) Text modificat prin Legea nr. 32 din 16.XI.1990, publicata in M.Of., Partea I, nr. 128 din 17 noiembrie 1990.

 

Garantarea dreptului de aparare

*Art. 6. – Dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.

In cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare.

Organele judiciare au obligatia sa incunostinteze pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este invinuit, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii.

Orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal.

Organele judiciare au obligatia sa incunostinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de ascultare. In conditiile si in cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales.

*) Text modificat prin Legea nr. 32 din 16.XI.1990, publicata in M.Of., Partea I, nr. 128 din 17 noiembrie 1990.

 

Limba in care se desfasoara procesul penal

Art. 7. – In desfasurarea procesului penal se foloseste limba romana. In fata organelor judiciare din unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decat cea romana, se asigura folosirea limbii materne a acelei populatii.

Folosirea limbii oficiale prin traducator

Art. 8. – Partilor care nu vorbesc limba in care se desfasoara procesul penal li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluzii, prin traducator.

 

ACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL

Sectiunea I

Actiunea penala

 

Obiectul si exercitarea actiunii penale

Art. 9. – Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege. Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal.

Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata

Art. 10. – Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca:

a) fapta nu exista;

b) fapta nu este prevazuta de legea penala;

*b¹) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;

*) Lit. b¹) a alin. 1 al art. 10 a fost introdusa prin Legea nr. 7/1973, publicata in B.Of., Partea I, nr. 49 din 6 aprilie 1973.

 

c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

d) faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;

e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;

g) a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului;

h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;

i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

j) exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.

In cazul prevazut la lit. f), actiunea penala poate fi pusa in miscare ulterior in conditii legale.

Clasarea, scoaterea de sub urmarire, incetarea urmaririi penale, achitarea si incetarea procesului penal

Art. 11. – Cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute in art. 10:

1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune:

a) clasarea, cand nu exista invinuit in cauza;

b) scoaterea de sub urmarire, in cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e), cand exista invinuit sau inculpat in cauza;

*c) incetarea urmaririi penale, in cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-h) si j), cand exista invinuit sau inculpat in cauza.

*) Lit. c) a pct. 1 al art. 11 este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 141/1996.

 

2. In cursul judecatii instanta pronunta:

a) achitarea in cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e);

b) incetarea procesului penal in cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-j).

Sesizarea altor organe decat cele judiciare

Art. 12. – In cazurile aratate in art. 10 lit. b), d) si e), procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmarire, ori instanta de judecata care pronunta achitarea, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni, altele decat cele prevazute de legea penala, sesizeaza organul competent.

Continuarea procesului penal in caz de amnistie, prescriptie sau de retragere a plangerii

Art. 13. – In caz de amnistie, prescriptie ori de retragere a plangerii prealabile, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.

Daca se constata vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e), procurorul dispune scoaterea de sub urmarire, iar instanta de judecata pronunta achitarea.

Daca nu se constata vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e), procurorul dispune incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata pronunta incetarea procesului penal.

 

Sectiunea II

Actiunea civila

 

Obiectul si exercitarea actiunii civile

Art. 14. – Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.

Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:

a) in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare;

b) prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta.

De asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila.

Art. 15. – Constituirea ca parte civila Persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si persoanei responsabile civilmente.

Constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza.

Actiunea civila este scutita de taxa de timbru.

Partea responsabila civilmente

Art. 16. – Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Persoana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei.

Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat.

Exercitarea din oficiu a actiunii civile

Art. 17. – Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal.

In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere unitatii pagubite sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei si date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita. Unitatea este obligata sa prezinte situatia si datele cerute.

In cazul aratat in alin. 1, instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca unitatea pagubita nu este constituita parte civila.

Dispozitiile alin. 1 si 3 se aplica si in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

Sustinerea actiunii civile de catre procuror

Art. 18. – Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila pornita de persoana vatamata.

Cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila.

Actiunea adresata actiunii civile

Art. 19. – Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei pricinuite prin infractiune.

Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.

De asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda.

Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva.

Cazuri speciale de rezolvare a actiunii civile

Art. 20. – Persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal poate sa porneasca actiune in fata instantei civile, daca instanta penala, prin hotararea ramasa definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila.

In cazurile in care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba nu a fost integral reparata, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila.

De asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanta civila, pentru repararea pagubelor care s-au nascut ori s-au descoperit dupa pronuntarea hotararii penale de prima instanta.

Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori

Art. 21. – Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza unitatea succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii.

Autoritatea hotararii penale in civil si efectele hotararii civile in penal

Art. 22. – Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.

Hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.

 

Sectiunea III

Partile in procesul penal

 

Inculpatul

Art. 23. – Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.

Alte parti in procesul penal

Art. 24. – Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata.

Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila.

Persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente.